portocale afabile sau delir febril

nu multa lume stie asta, dar un catel vagabond nu poate face diferenta intre o portocala si un grapefruit. un catel vagabond e ca un om bolnav, care si-a pierdut gustul. iar un om bolnav e ca un catel vagabond. nu orice fel de catel vagabond, ci tipul istet si simpatic, dar care a nimerit rau. evident, nu orice om bolnav e tipul acesta de caine vagabond cum nu orice catel vagabond e asemenea unui om bolnav. boala e de obicei de inima, nu e fatala, poate fi si o raceala, chiar si numai febra, iar daca inima e bolnava catelul e asemenea omului. de fapt omul e asemenea catelului. cu toate ca e istet si simpatic, familia care-l avea nu-l mai vrea, fie e vorba de un pusti mofturos care s-a plictisit, fie de o mama obsedata de praf, par si alte lucruri insignifiante pentru ochi, fie de amandoi sau de niciunul, ci doar un context nefavorabil. in unele cazuri s-a semnalat nazdravania cainelui pe fondul unei lipse de umor a gazdelor. acesta mi se pare, neoficial, cel mai trist. si astfel cainele ramane singur, confuz, asemenea omului bolnav de raceala, inima, febra, dinti, raceala, ochi, nas, maini, picioare, buric, urechi, sprancene, limba. limba e de vina pentru toate bolile. ea le-a inventat si ea nu face diferenta intre portocale si pere. adica grapefruit.ea e de vina mai ales pentru bolile de inima, insa doctorii tin sa ascunda asta. daca n-am avea limba nu am mai suferi de inima, dar nici nu am putea spune nimanui cat de fericiti suntem. am fi fost. am fost. vom fi.

overs II

nu mi-e dor de mare. cred ca e o mutatie adolescentina sa fii indragostit de mare. am fost, e drept. patetic, o salutam in fiecare an si suspinam prosteste gandindu-ma la ea. la naiba, e doar o gramada de apa.

poate doar nu mi-e sete.

mind over matter (adica supara-te pe materie)

dincolo de faptul ca nu despre asta vroiam sa scriu, dar se potriveste pentru ca vreau, as dori sa mentionez ceva. inca nu stiu ce, dar cand voi sti, o voi face cu siguranta.

poti sa te superi pe materie, esti indreptatit 100%, mai ales cand este vorba de materia cenusie, a ta sau a celorlalti. as vrea sa cred tot 100% ca a avea o minte simpla, poate chiar retrograda in anumite aspecte, care nu te lasa sa actionezi decat pe baza de instinct sau impuls, fara sa poti acorzi lucrurilor atentia necesara intelegerii consecintei/consecintelor complexitatii lor, te dezvinovateste. dar nu cred asta cu adevarat. cred ca un om inteligent (am uitat sa precizez ca e vorba de fiinte inteligente) poate fi dezvinovatit intr-o asemenea situatie doar daca arunci in carca vointei si caracterului sau atribute si intentii negative. si atunci este vinovat de ceva mai grav, numit adesea "rea intentie".

intr-o vreme in care cred in conspiratii pozitive ale universului si altele mai putin pozitive ale semenilor, as putea sa sustin ca lucrurile se balanseaza firesc. as putea, dar evit. ma consolez si amuz prin intrebuintarea cuvantului "strasnic". Il declar, pentru o perioada de cel putin o luna, cuvantul meu preferat.

extra starts at no extra cost.

si ironia sau o ruda mai indepartata de-a ei face ca noul hot spot din oras pe care il frecventez, hot spot mai ales in sens wirelessistic dar nu numai, sa fie balconul de langa ghena de gunoi de la etajul blocului meu, singurul loc unde mai am semnal. ma amuz la gandul ca m-ar putea vedea vecinii cu un calculator in brate in acel loc si s-ar putea gandi la o mie de chestii, dintre care cea mai probabila ar fi cu siguranta si foarte banala.

ah, si sa nu uit de late society, pe ai carei membri ii salut cu netarmurita stima si ii rog sa nu uite de tropice. vor uita, pentru ca nu citesc aici.

(spune nu.)

logica nu bate imaginatia

si de-aia e bine ca se numeste postul post si nu pre. desi sunt multi cei care cred ca se gandesc ca ar fi mai bine sa se numeasca pre. si acestia sunt din doua categorii: prima, a celor lipsiti de imaginatie si obsedati de logica sau a doua, a celor care aprecieaza absurdul si se bucura de imaginatie, pentru care pre-ul nu e un fapt anterior altuia, ci o iesire amuzanta din decorul randuielilor actuale.

fara sa intram in discutii despre sens va urez sarbatori fericiti!, cum spunem noi la autobaza. ;)

not even green

one cold hand

overwhelmed by holiday spirit and the goodness of some people, i decided to reunite all the gloves i have at home for a tea party. however, i will not gather lost mittens or gloves - because usually they're very hard to convince. of anything.

sunt hachitoasa

daca n-ar fi contat nu as fi scris aici. daca nu as fi vrut sa vada nimeni nu as fi scris aici. daca as fi vrut sa spun tot, nu as fi vrut sa vada nimeni deci nu as fi scris aici.

mi-am dat seama cat de important e sa pastrezi prietenii adevarati pe care ii ai, pentru ca restul, despre care nu esti sigur dar ti-ai dori sa iti fie prieteni, dau drumul, de obicei in zile de luni, unui lung sir de nicovale fix deasupra ta. mi-e foarte scarba de tot si vreau sa se stie asta. nu neaparat ca ar citi prea multa lume aici, dar pentru ca e scris si asa ramane.

nimic. un mare nimic.
oricum, ma bucur ca am trait si chestia asta, sunt mai bogata in experiente de acum.
people are not strange, they're stupid.

in timp ce nu veneai

fortata de o imprejurare nefavorabila, a trebuit sa merg acasa. eram trista, dar nu simteam decat ca merg acasa, ceea ce intr-un mod surprinzator scadea din tristete.

take one
conversatie pe peron, la 6 dimineata:

doamna: asta e trenul spre brasov?
eu: da
doamna: si esti in el?
eu: acum nu.

take two
cartile de demult. am gasit, prafuite, o groaza de carti la care rumegam entuziasm pe vremuri. pot sa spun asta, pe vremuri, pentru ca erau alte vremuri, subiectiv vorbind. am dat peste orasul si cainii a lui Llosa si mi-am amintit contextul perfect in care am citit-o, si anume in prima saptamana de stat la camin, fara ai mei, cu niste tipe pe care nu le cunoasteam si cu atat mai mult nu le placeam. cel putin la inceput. eu nu eram la camin, eram la colegiul militar leoncio prado, in saptamana aia. poate acolo am si ramas pentru cei doi ani in care am stat la camin.

chiar suntem ceea ce ne amintim despre noi?
eu imi amintesc ca am dat o replica superba in stupiditatea ei unei doamne, pe peronul garii din sibiu, inainte de rasarit.

see for yourself

just click, it's great.

even if you're 23, it all comes down to 19,20,21...

because i said so part two

stuff i'd like to happen on my birthday if anything was possible:
- have someone do my dishes
- have a cool conversation with an alien on the bad character of some human beings
- eat apples and drink milkshakes without feeling sick
- put the music i like on loudspeakers all over town
- have a magic power that allows me to make stupid people dissapear
- get freckles :)
- give a concert :P
- forget how to worry

but anything is not possible, no matter how many empowering quotes you read a day, no matter how many trainings you attend or how much you want to push your limits after deep conversations with yourself.
so happy birthday me and keep pushing those limits, its fun, dont listen to all the 23 year old smart asses who think they have everything solved. :P
its all about freedom of the mind.

dixit.