sunt in danemarca de 6 luni. si mai stau inca 7. asta inseamna 13. in total. fatidic. m-a batut gandul tare de tot sa mai stau inca 12 pe langa alea 13, sa fac 25 si sa para mai complex, cel putin matematic. dar am descoperit ca gandul care ma batea sa mai stau era un gand al altcuiva, nu al meu, al cuiva care vrea ceva comfortabil si linistit, si eu nu mai recunosc ca sunt acel cineva. vreau aventuri noi, vreau sa-mi fie frica, vreau sa nu am curaj sa vorbesc cu toti oamenii noi din jurul meu, vreau sa fac ceva ce habar n-am sa fac, sa-mi dau o data seama ce-mi place cu adevarat, daca exista asa ceva. daca nu, am sa ma marit cu un lighthouse keeper and live by the side of the sea. si in mod ironic, intr-o seara, dupa ce am scris 10 pagini mediocre la cartea la care lucrez de 5 ani, ma plimb pe plaja si gasesc o comoara si il parasesc si ma duc in lume si imi termin cartea mediocra si ma bucur de insucces si imi cumpar o casa la tara si devin mizantrop. sau detectiv.
poate pentru prima oara de cand sunt in AIESEC am sa termin cu inceputul chestiilor si am sa incep sa termin. si am sa ma simt fericita, adormita, obosita.
si am sa merg in vacanta. de vrais!
