cine nu are capitala sa-si cumpere...

intru pe straduta si o batrana cu diverse maruntisuri imi striga "luati-mi ceva!"... imi aminteste de tanti nuţi pe care nu am mai vazut-o de demult plimband presurile din fata usilor, intreband cum e afara sau daca ma duc la serviciu, prinzand momentele propice cand nu mai vine liftul si povestindu-mi trist, dar cu haz, despre viata ei. nu am mai vazut-o de demult si ma intristeaza.



dupa alti cativa pasi pe aceeasi strada aud venind dintr-o casa (cu alte reguli) bolero-ul lui ravel. asa se pregateste sibiul. a fost absolut minunat! n-am putut sa imi dau seama din ce casa vine si ca sa nu par caraghioasa in ochii mei am ales sa cred ca vine dintr-un alt timp, ca sa par caraghioasa in ochii altora. dar nimeni nu privea.

i dare you to walk the streets of sibiu and not feel what i did.